Carpool Karaoke

I just discovered a show from UK, a guy doing interviews with various singers while driving a car. And mixed with doing karaoke on the songs of the guest. It's fun and it's nice. Here is a special Christmas edition with a mesh of many guests singing a Christmas song:

Girls Talk

I found this little gem today while digging in some Garbage (playlist :)). Enjoy!

New Voices on My Playlist

Sometimes I stumble upon new songs that I like, but usually it's just an isolated hit. If I search for other songs from the same band they don't impress me. However recently I discovered not one, but two performers (one band and one singer) that I really like: Cake and Findlay. I can make a playlist with only their songs, put them on repeat and listen them all day long :)

If Cake is an alternative rock band formed in the nineties which is probably not active anymore nowadays, Findlay is a young British singer as the beginning of her career. So one of the comments on her songs reads like this: "man your are such a fucking  band! please don't kill your self ! Need more"

So, let's hear them out :)

Tonight We Are Young

A nice song to listen after playing for more than an hour with all the kids from the playground :)

Si Me Das A Elegir

Life is somewhere else these days, but I stumbled onto this addictive song today and I remembered I had a blog where I used to post songs I like. So here it is "Me Quedo Contigo (Si Me Das A Elegir)" from Manu Chao:



If you open the above video in YouTube it has also the lyrics. The funny thing is that although I have a 68 days running streak of Spanish lessons on Duolingo I still cannot understand all the lyrics. It seems I need to practice some more :)

When The Levee Breaks

I don't have that much time for watching movies anymore, so the only Oscar nominated movie I watched this year was "The Big Short". It tells the story of some guys who realized early on that the American housing market will collapse, bet against it and made a fortune in the end. Apart from the artistic part, the movie tries also to explain to the audience in simple terms the technical market terms and the instruments invented by bankers which lead to this huge unaccounted risks and the melt down that followed.
But apart from other aspects of this movie, what caught my eye from the trailer was the music (When The Levee Breaks) from Led Zeppelin, my all time favorite band. Maybe this was the real reason I watched it in the end :)

Coaliția România Respiră

Vreme de un an de zile cei de la Coaliția România Respiră au dus o luptă continuă pentru adoptarea noii legi care interzice fumatul în spațiile publice închise. Și iată că astăzi legea a fost publicată in Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că va intra în vigoare pe 16 martie. Este o victorie importantă a societății civile care ne arată din nou că perseverența în apărarea unei cauze poate avea succes pănă la urmă. Altfel e doar o intrare într-o normalitate care în alte țări există de mai mulți ani.
Una din criticile celor care s-au opus acestei legi este că sunt și alți factori care ne afectează sănătatea, cum ar fi poluarea aerului care e mult prea mare în multe orașe din România. Cum s-ar zice: de ce vă luați de noi și nu de mașinile care emit atâtea noxe de exemplu. Pe langă faptul că acest tip de argument e stupid, nu e adevărat că lumea nu se preocupă de poluarea atmosferică. De fapt chiar Comisia Europeană s-a sesizat și a deschis o achetă împotriva României pentru că depășește limitele admise de poluare. Această postare are mult mai multe detalii despre poluarea din București și indiferența autorităților la aceată problemă.
Am început să mă gândesc și eu la cum am putea reduce poluarea din București. Știm că unul din pricipalii factori sunt emisiile automobilelor care circulă prin oraș. Ideal ar fi să reducem traficului, ceea ce se poate obține printr-un transport în comun mai performant. Însă pănă atunci m-am gândit la ce mă deranjează cel mai mult în trafic din punctul de vedere al poluării. Și mi-am dat seama ce mult mă deranjează când merg în spatele unei mașini care scoate o tonă de fum, așa de mult încât trebuie să pui aerul condiționat din mașină pe recirculare ca să scapi de fumul respectiv. Dar acele mașini au făcut o inspecție tehnică periodică (ITP) relativ recent, nu? Care inspecție verifică și că mașina respectivă respectă normele de poluare, nu? Deci cum ajung acele mașini să treacă acea inspecție: prin șpagă, nu? Așa că ajungem din nou la acel slogan de la protestele de după tragedia de la Colectiv: corupția ucide!
De câteva săptămâni am început să îmi notez numerele acestor mașini pe care le văd în trafic și le-am strâns într-un document aici. Pasul următor ar fi să găsesc o modalitate prin care să raportez aceste mașini la RAR sau la poliție și să îi forțez să le reverifice cumva. Are cineva vreo idee despre cum am putea face asta?

După 20 de ani

Acetst post l-am început anul trecut, dar pe parcurs m-am luat cu altele și nu am reușit să îl mai termin atunci. Dar știți vorba aia: niciodata nu e prea târziu, așa că uite că îl termin acum. În 2015 s-au împlinit 20 de când am terminat liceul. În iunie am organizat o întâlnire cu foștii colegi de clasă și profesorii de la Liceul Mircea cel Bătrân. Ne-am simțit foarte bine împreună, am depănat amintiri, am povestit ce am făcut in viață și am realizat încă o dată cât de frumoasă și importantă a fost acea perioadă pentru formarea noastră ca oameni. Cum am amintiri de la toate materiile și cu toți profesorii pe care i-am avut țn liceu, m-am gândit să fac un serial cu unele din aceste amintiri.

Am să încep cu economia, o materie nouă pe vremea aia, care se studia pentru un an în clasa a XI-a. Profesorul de economie nu prea relaționa cu elevii, nu știu exact din ce motiv, dar îmi amintesc foarte clar despre el cum ne povestea lecția uitându-se mai mult pe geam în loc să se uite la noi. De altfel și la întâlnirea de 20 l-am regăsit pe domnul Fulea tot stingher. A venit în fața liceului, l-am salutat mai mulți dintre noi și am vorbit puțin cu dânsul, dar când ne-am strâns în clasă am constatat că între timp dispăruse. Manualul de economie era primul făcut dupa revoluție, de un anume Coșea, care avea să ajungă un politician de succes, iar ”succesul” în politica românească se masoară și prin numărul de partide prin care treci, căci și domnul Coșea e un traseist notoriu. Colegii mei care urmau să dea examen de admitere la ASE au învățat efectiv pe de rost acel manual, îmi amintesc că o colegă era în stare să recite fraze întregi din el. Eu am decis să dau bacul la economie, așa că învățasem și eu destul de bine conceptele de acolo, dar cel mai mult m-a frapat o frază din introducere sau prima lecție. Se vorbea acolo despre tipuri de oameni și cum unii nu se gandesc decât la ei, altora le pasă de ei și de familia lor, altora și de cei din orașul sau poate țara lor, iar altora le pasă de toți oamenii de pe Pământ. Și cum in funcție de cum ești iei decizii economice într-un fel sau altul. Atunci inevitabil m-am întrebat și eu: oare ce fel de om sunt eu? Îmi pasă numai de mine sau și de rude sau și de cei pe care îi cunosc sau poate de toți oamenii în general? Nu are rost să vă spun ce mi-am răspuns atunci, știm cu toții de la cei cu filosofia că mai importante sunt întrebările pe care ți le pui decât răspunsurile la care ajungi :) Dar cert e că într-un fel acel moment de la începutul clasei a XI-a m-a schimbat.

David Bowie

I started listening to international music in 1990 after the fall of communism. And one of the first hits I remember from the radio was "Ice Ice Baby" from Vanilla Ice. With this came the scandal that he copied the song from another band, Queen. So I got to listen and like "Under Pressure" from Queen, which I learned was really wrote by Queen and David Bowie.

Then Nirvana came and in their Unplugged concert they sang "The Man Who Sold the World", which later on I found out it was a cover from David Bowie, original version here.

I never searched his discography, but here and there his gems where showing up on the music stage in the 90ies, 2000, or even today: "Jump They Say", "Let's Dance" and so on.

So who was this guy, a space oddity passing by the Earth? Good bye, David Bowie.

P.S. A cover of this song was actually made on board of the International Space Station by Chris Hadfield, on of the astronauts currently on ISS