la oamenii din jur...
"Victoria" e unul din cele mai triste cantece ale anilor 90. Acei ani in care iluziile revolutiei s-au spulberat sub lampasele minerilor si ceata groasa a acelor vremuri.
Insa la manifestatia de aseara am vazut alti oameni, nu veniti din budele din centrul vechi cum declara saptamana trecuta lacheul de Badea, ci oameni care merg sa stranga gunoaiele din natura cu cei de la Let's do it, Romania!, sau oameni care merg sa planteze copaci cu cei de la Plantam fapte bune, sau oameni care au oprit de doua ori schimbarile la codul silvic alaturi de WWF Romania, sau oameni care merg de Craciun sa duca daruri copiilor orfani, sau oameni care merg sa faca lectii cu copii defavorizati, sau oameni care merg sa refaca marcajele turistice de pe munte, sau oameni care aduna pisicute de pe strazi si le dau spre adoptie, sau oameni care merg sa monitorizeze delfinii din Marea Neagra cu cei de la Mare Nostrum, sau oameni care curata de bucati de parc lasate in paragina sau retrocedate, sau oameni care se lupta in justitie pentru a stopa constructiile ilegale ca cei de la Salvati Bucurestiul, sau cei care scot de un an de zile pe cheltuiala lor un ziar despre Bucuresti, sau biciclisti care fac marsuri pentru a avea piste pe care sa mearga, sau oameni care alearga la crosuri si maratoane pentru cauze caritabile. Toti acesti oameni au fost aseara in strada, au marsaluit ore intregi prin Bucuresti, Cluj si alte orase si s-au simtit solidari. Iar la sfarsit au declarat triumfatori ceea ce stiau deja: Frate, am invins! Caci da, in aceasta saptamana am invins inertia si teama de a te solidariza cu necunoscutii de langa tine si credinta ca cei de la putere sunt intangibili. Aceasta e schimbarea pe care am vazut-o aseara la oamenii din jur. Si sper ca aceasta schimbare va genera o schimbare si la nivelul societatii.
Capitularea politicienilor a venit la nici jumatate de zi diferenta.
"Victoria" e unul din cele mai triste cantece ale anilor 90. Acei ani in care iluziile revolutiei s-au spulberat sub lampasele minerilor si ceata groasa a acelor vremuri.
Insa la manifestatia de aseara am vazut alti oameni, nu veniti din budele din centrul vechi cum declara saptamana trecuta lacheul de Badea, ci oameni care merg sa stranga gunoaiele din natura cu cei de la Let's do it, Romania!, sau oameni care merg sa planteze copaci cu cei de la Plantam fapte bune, sau oameni care au oprit de doua ori schimbarile la codul silvic alaturi de WWF Romania, sau oameni care merg de Craciun sa duca daruri copiilor orfani, sau oameni care merg sa faca lectii cu copii defavorizati, sau oameni care merg sa refaca marcajele turistice de pe munte, sau oameni care aduna pisicute de pe strazi si le dau spre adoptie, sau oameni care merg sa monitorizeze delfinii din Marea Neagra cu cei de la Mare Nostrum, sau oameni care curata de bucati de parc lasate in paragina sau retrocedate, sau oameni care se lupta in justitie pentru a stopa constructiile ilegale ca cei de la Salvati Bucurestiul, sau cei care scot de un an de zile pe cheltuiala lor un ziar despre Bucuresti, sau biciclisti care fac marsuri pentru a avea piste pe care sa mearga, sau oameni care alearga la crosuri si maratoane pentru cauze caritabile. Toti acesti oameni au fost aseara in strada, au marsaluit ore intregi prin Bucuresti, Cluj si alte orase si s-au simtit solidari. Iar la sfarsit au declarat triumfatori ceea ce stiau deja: Frate, am invins! Caci da, in aceasta saptamana am invins inertia si teama de a te solidariza cu necunoscutii de langa tine si credinta ca cei de la putere sunt intangibili. Aceasta e schimbarea pe care am vazut-o aseara la oamenii din jur. Si sper ca aceasta schimbare va genera o schimbare si la nivelul societatii.
Capitularea politicienilor a venit la nici jumatate de zi diferenta.
1 comment:
O săptămână mai devreme să fi fost și-aș fi mers și eu la Cluj la proteste. Așa stau ca huhurezii și citesc pe Facebook la ore mici. Mergi tu duminică și pentru diaspora? :)
Sunt curios ce-o fi priceput clasa politică din toată povestea - dacă au priceput ceva.
Post a Comment