Friday, September 19, 2014

Mineriada din iunie 1990

Cand am intrat la Facultatea de Matematica, in toamna lui 1995, inca mai erau studenti la master care prinsesera pe pielea lor mineriada in iunie 1990. Unul dintre ei mi-a povestit intr-o zi cum a vazut scara mare din facultate plina de sange, cum laboratoarele de informatica de la parter care tocmai fusesera dotate cu PC-uri donate de afara au fost devastate, caci trebuiau distruse masinile cu care "tipareau taranistii dolari" si tot asa. Anii au trecut, justitia din Romania nu a facut nimic, asa ca unele dintre victime au facut plangere la CEDO impotriva statului roman, iar ieri a fost data sentinta finala, potrivit careia:  "toate dovezile din acest caz indica existenta elementelor constitutile ale unei crime impotriva umanitatii, comise de oficiali ai statului roman, inclusiv membri ai Guvernului si militari cu grade importante". Mai multe detalii aici.

Asa ca statul roman va fi obligat sa finalizeze acele dosare care zac in vreun sertar prin cine stie ce parchet. Avand in vedere ca printr-o lege initiata de Monica Macovei crimele sunt impresciptibile in Romania, pana la urma tot se va gasi un procuror care sa faca lumina in aceste dosare. Iliescu nu va putea dormi linistit nicicand, oricand il vor putea ridica cum se intampla acum cu tortionarii din lagarele de pe vremea lui Dej. 

Saturday, June 07, 2014

Bazele sportive si rechinii imobiliari

Acum ca toata lumea si mai ales politicienii se dau bine pe langa Simona Halep, haideti sa ne uitam ce s-a intamplat de fapt cu bazele sportive din Bucuresti in ultimii 25 de ani. Nu de alta, dar prevad ca in urmatoarele luni o gramada de copii vor dori sa se apuce de tenis inspirati de eroina lor de la televizor, iar parintii lor vor alerga prin tot Bucurestiul ca sa gaseasca terenuri unde sa poata juca.
Am citit mai multe articole pe aceasta tema in ultimul timp si m-am gandit sa le adun aici spre popularizare:

  • Fantomele Sportului - istoria bazei Chefalul (sau Keoke) unde acum e un ansamblu imobiliar neterminat si multe alte detalii despre hatisul legislativ si administrativ care a facut ca multe baze sportive sa dispara; 
  • Afacerea Baza Sportiva Cutezatorii (actuala Pescariu) - afacere inca in desfasurare sub obladuirea Ministerului Educatiei (de la Androneasca in 2003 la epigonii ei de azi);
  • Afacerea Baza Sportiva Vointa (in spatele statiei de metrou Aurel Vlaicu) - baza i-a fost data in 1999 lui Ilie Nastase pentru a face acolo o academie de tenis, ceea ce nu s-a intamplat nici pana in ziua de azi, 15 ani mai tarziu; ca sa avem o perspectiva temporala sa ne gandim ca prin '98-'99 Simona se apucase probabil sa joace tenis;
  • Afacerea Baza Sportiva Spartac - despre cum s-a cerut retrocedarea a cateva sute de hectare in sectorul 3 si s-au retrocedat tot felul de terenuri, de la baza sportiva Spartac pana la o bucata din parcul IOR; acum pe locul fostei baze sportive se construieste un mall;


Maine ne vom uita toti la Simona si ii vom tine pumnii, dar nu uitati ca pentru a ramane cu ceva mai mult decat uitatul la televizor noi si copiii nostri avem nevoie de parcuri si de terenuri de sport. Iar politicienilor si vedetelor care maine se vor intrece in declaratii despre acest sport, dar care nu au facut nimic concret pentru asta pana acum, sa le fie rusine!

Mult succes, Simona!

Friday, May 30, 2014

Byron Unplugged

It's been twenty years since Nirvana's famous Unplugged in New York concert and this style is still making proselytes. I discovered today a DVD recorded by Byron (a Romanian band) a few years ago. I listened to a few songs from this LP and they sound very nice, but I picked this one where they sing together with Paula Seling: "Rad cand imi vine sa plang" (which means I laugh when I feel like crying). Enjoy!

Saturday, May 24, 2014

A vota sau a nu vota?

Iar se apropie alegerile si spre deosebire de alte dati am vazut in ultimul timp mai multe apeluri de boicotare a votului. Argumentul adus este ca toti sunt la fel si ca partidele existente nu ne reprezinta. Insa acest argument este fals dupa parerea mea. Chiar daca nu vorbim despre masurile economice propuse de diferite partide, eu am un criteriu foarte simplu dupa care clasific partidele in momentul de fata: atitudinea lor fata de membrii de partid cercetati sau condamnati penal. DNA a anchetat foarte multi politicieni din toate partidele in ultimii ani. Sunt unele partide care in aceasta situatie au organizat mitinguri de sustinere (cazuri recente sunt presedintele consiliului judetean la Ages, primarii din Navodari sau Constanta, toti de la PSD) sau chiar au promovat in functii guvernamentale oameni trimisi in judecata (cum a fost Fenechiu de la PNL). Ori acest lucru este inacceptabil din punctul meu de vedere. Un minim standard de etica in politica ar fi demisia dintr-o functie publica in care ai fost ales sau numit in momentul in care esti cercetat pentru fapte penale. Cum putem avea incredere in cineva sa ne administreze banii publici in momentul in care este suspectat de furt sau coruptie?

In concluzie voi merge la vot si voi vota unul din partide care respecta aceste minime standarde etice. Si ii incurajez si pe cunoscutii mei sa mearga la vot, caci e important ce rezultatele sa fie determinate cat mai mult de optiunile unor oameni independenti decat de a celor dependenti de ajutorul autoritatilor si care sunt incolonati la vot de primari sau alti functionari.

P.S. 1. Asta nu inseamna ca nu sunt de acord cu propunerile celor de la Uniti Salvam: legea partidelor si cele electorale trebuie schimbate pentru a permite mai usor intrarea unor actori noi pe scena politica. Dar aceste schimbari trebuie facute de parlament si solutia este sa punem presiune pe parlamentari sa faca aceste schimbari, nu sa nu mai venim la vot.

2. Tot astazi au loc alegeri in Ucraina, iar in unele zone oamenii nu vor putea vota din cauza amenintarilor separatistilor pro-rusi. Noi macar putem de aproape 25 de ani sa votam liber si fara alte amenintari.

3. Priviti acest clip de mai jos. E vorba despre niste puscariasi care vrajesc oamenii cu vorbele lor. Acolo e doar o metafora, dar asta se intampla chiar in realitate la noi din pacate...

Thursday, May 15, 2014

Prima problema de matematica

Am vazut recent o serie de articole despre Olimpiada Internationala de Matematica si interviuri cu fost castigatori, asa ca am zis sa incep si eu seria de postari despre matematica la care ma gandesc de ceva vreme.

Povestea asta este de cand eram in clasa a doua. Intr-o seara a venit mama la mine cu manualul de matematica de la scoala si mi-a zis: rezolva problema asta. Era o problema de genul Ion si Gheorghe au impreuna 100 de mere. Ion are cu 20 de mere mai multe decat Gheorghe. Cate mere are fiecare dintre ei? Am stat eu un timp si m-am gandit, apoi am dat raspunsul corect, insa nu am fost in stare sa explic cum am ajuns la el (sper ca nu am facut prin incercari totusi :)). Chestia e ca eu nu aveam problema asta la tema, caci nu ajunsesem inca la lectia respectiva, dar mama auzise la niste colegi de serviciu ca li s-a dat copiilor aceasta tema si nu prea au reusit sa o rezolve si a vrut sa ma testeze.

Peste multi ani am citit intr-o carte despre olimpiadele de matematica cum ca aceasta este prima problema de matematica din scoala. In sensul ca chiar daca stii materia predata pana atunci (adica adunarea si scaderea), nu e un simplu exercitiu in care aplici ce ti s-a predat, ci trebuie sa gandesti o solutie la ceva nou. Desigur ca daca ti se explica cum se face poti sa rezolvi pe urma o suta de probleme asemanatoare, dar daca vreti sa vedeti daca copilul vostru are inclinatie spre matematica, dati-i problema asta sa o rezolve singur dupa ce a invatat adunarea si scaderea. De aici porneste toata aventura in lumea fascinanta a matematicii.

Friday, April 25, 2014

1Q84

Magic realism style was invented as far as I know by the Latin-American writers (like Marques or Llosa), but Murakami si very good at it too. In 1Q84 the world described has a strange feeling even from the first pages with that surrealistic descent of Aomame from a suspended highway to escape a traffic jam. By the beginning of the second volume (where I am currently) the space-time has serious flaws and the two parallel stories of Tengo and Aomame are on a collision course. Can we get as far as in "Time Out of Joint" or it will be something else? I'll see when I finish the book.
As in many other of his books, Murakami makes many references to various musical pieces, from classical music to jazz and rock. Some of them are recurring like Janacek's Sinfonietta, but others appear like gems hidden deep down in the ground, like the one page description and analysis of the Atlanta Blues by Loius Armstrong and the All Stars (in this description the clarinetist Barney Bigard is the actual star). So I searched this song on YouTube and it really sounds nice. And if you have the curiosity to read the comments from the video posted below you will see that many people landed on that page after reading about the song in 1Q84. Enjoy :)


Thursday, April 17, 2014

Cover Power: Don't Believe a Word

One more cover power session, this time it's one of the most celebrated Romanian hard-rock bands, Iris, which covered in 1996 a song from Thin Lizzy. The Romanian version is quite well known and for a long time I didn't even know it was a cover of another song. Below are the two versions: Sa nu crezi nimic from Iris and Don't Belieave a Word from Thin Lizzy. Enjoy!